În imediata apropiere a nimănui.

M-am întâlnit într-o zi cu poetul Nuştiucine, îmi zicea c-a scris nu ştiu ce. Suntem prieteni vechi, amândoi scriitori, relativ cunoscuţi pe aici pe la noi. Nuştiucine şi cu mine suntem din acelaşi oraş, stăm chiar în acelaşi cartier, o vreme am stat şi-n acelaşi bloc. Acum, sincer să fiu, nu ştiu cine mai stă pe aici, nu mai cunosc pe nimeni, apar mereu feţe noi, se tot mişcă lumea. Dar am observat că toţi mă ştiu pe mine, ca cel care umblă cu Nuştiucine, care face nu ştiu ce, care merge nu ştiu unde şi trăieşte oarecum.